Floral, asemanator parfumului, dulce si foarte placut.

Petalele de trandafir se utilizeaza doar proaspete.

Trandafirul este in principal cunoscut ca arbust ornamental si parfumat (desi multe varietati de gradina au parfum foarte slab), cu toate ca are si importanta culinara. Produsele din trandafiri sunt relativ neimportante in Europa, desi apa de trandafiri este necesara pentru aromatizarea martipanului si uneori se gaseste in bauturi. Mai mult, in Bulgaria se produce un lichior dulce de trandafir. In Roma antica era la mare pret un vin parfumat cu petale de trandafir.
Trandafirul si uleiul de trandafir (“attar“ in farsi, “gul yagi“ in turca) sunt aromatizante importante in Asia centrala si de vest, unde sunt folosite pentru nenumarate dulciuri. Astfel, turcii dizolva “lokum” (rahat) de trandafir in cafea. In Iran mierea si dulceturile se parfumeaza cu trandafir; inghetata de trandafir este cunoscuta in multe tari din Orientul Apropiat. Nu in ultimul rand, desi astazi martipanul este considerat o inventie europeana (sau chiar germana), el provine de fapt din traditia culinara a Orientului Mijlociu.

Aroma de trandafir joaca un anume rol in culturile islamice, din nordul Africii pana in Asia Centrala; deseori are semnificatie cultica, sau este folosit ca deodorant de camera, mai ales in moschei. E de mai mica importanta in bucatarie, dar este unul din nenumaratele ingrediente pentru “ras el hanout” din Maroc.
Apa de trandafir (“ma al-ward”) este deseori folosita pentru a da o aroma usoara, florala, preparatelor cu orez din Arabia, sau Irak (“machboos” sau “majboos”), care amintesc mult de “biriyani” din India. Orez cu bob lung, carne (oaie sau pui), legume si un numar mare de condimente (cardamom, ceapa, sofran, scortisoara, piper si lamai uscate) se fierb impreuna la foc mic, pana se inmoaie. Amestecul de condimente “baharat“ este deseori folosit pentru a oferi “machboos” o usoara iuteala care lipseste omologului sau indian. Apa de trandafir stropeste “machboos” dupa ce s-a terminat de gatit; dureaza cateva minute pentru ca aroma sa se distribuie, timp in care vasul se tine acoperit.
India de nord este cunoscuta pentru dulciurile delicioase pe baza de lapte, multe din ele avand si usoara aroma de trandafir: bulete prajite, facute din lapte condensat si faina, servite cu sirop (“gulab jamun”), bulete de branza proaspata fierte in sirop („ras gulla”), sau bulete de branza fierte in lapte condensat (“ras malai”). Oricare dintre acestea se poate stropi cu apa de trandafir; alte variante agreate sunt sofranul (mai ales pentru “ras malai”) sau, mai ales in India tropicala, apa de pandanus (“kewra”).

Bautura indiana cu cel mai mare succes la turisti este “lassi”, care in cazul cel mai simplu este doar un amestec de apa, iaurt si zahar; de obicei se bea rece, de preferat cu gheata. Un tip foarte des intalnit de “lassi” include si apa de trandafir (“gulabi lassi”); mai exista si un “lassi” dulce, cu aroma de sofran. Mai rar, se pot intalni versiuni sarate de “lassi“ (“namkin lassi”), care par a fi populare in Punjab si Gujarat; “jeera lassi” este un lassi sarat care contine chimion prajit si pisat – este o varianta mai racoritoare decat cele dulci.